Un monument de memorie romaneasca: Alexiu Tatu, Prima Enciclopedie romaneasca in documente ale Arhivelor Nationale ale Romaniei

• Trimite unui prieten
• Adauga un mesaj
• Salveaza ca PDF
• Tipareste pagina
• Adauga la favorite
• 6455 vizualizari

Alexiu Tatu, Prima Enciclopedie romaneasca in documente ale Arhivelor Nationale ale Romaniei, Ed. Armanis, Sibiu, 2017, 352 pg.

Un monument de memorie romaneasca, o acordare la realismul istoric atat de afectat de demitologizarile istoriografiei moderne. Nu doar romanesti. Alexiu Tatu, un discret memorialist al gandirii Romanesti arhivate, propune o lucrare de asumare a echipei care crea prima Enciclopedie Romaneasca, avandu-l drept coordonator pe Corneliu Diaconovici (1859-1923), editata intre anii 1898-1904 si reeditata de curand prin grija directorului de azi al Bibliotecii ASTRA, Dr. Silviu Bors. O altfel de readucere in actualitate a efortului romanesc de europenizare a fondului cultural romanesc, o iconografie a principalilor contribuitori la constructia acestei prime sinteze de interculturalitate romaneasca. E povestea unui efort uluitor de asumare a identitatii nationale in cultura: Enciclopediei Romana publicata din insarcinarea si auspiciile Asociatiunii pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman de Dr. C. Diaconovici, tomurile I, 1898, II, 1900, III, 1904, Sibiu, Editura si tiparul lui W. Krafft, Sibiu. Analiza autorului nostru face vie lucrarea, te muta in bucataria eficienta a unei echipe pline de personalitati ( 172 sau 209 colboratori ) si reactii, de culturi multiforme. Ca teolog remarc, impreuna cu Parintele Mircea Pacurariu, ca daca s-ar extrage articolele teologice din Enciclopedie am avea un Dictionar de termeni teologici de mai bine de 300 de pagini. Poate atunci am intelege in ce mod mirenismul culturii romane se deosebeste de laica structura a gandirii culturale europene, fara ca prin aceasta sa piarda ceva din europenismul sau. Dupa ce identifica problematica Enciclopediei Romane in documente de arhiva, cu o remarcabila sinteza asupra schimburilor epistolare intre redactie si echipa de autori- dovada unei munci enorme si tensionate- autorul ne prezinta Enciclopedia drept o sinteza a spiritualitatii romane, o summa fisica de 37.622 articole, adica 200 de coli de tipar a 32 de coloane fiecare coala, rezultand 6400 de coloane a cate 70 de siruri. Un Templu de onestitate culturala si de efort intelectual. Lucrarea Dlui Alexiu Tatu, remarcabil prefatata de Vasile Ciobanu (pp. I-V) si ?muncita? la indici de persoane, localitati si institutii de Dna. Marcela Tatu, identifica acrivic si problematica Enciclopediei: probleme lingvistice (p.58-60), stiintifice (p.60), stiinte exacte (p. 60-63), stiintele naturii (p.63-70), stiintele umaniste (p.70-79), economia (p.79), agricultura (p.79), industria (p.80), meseriile (p.81), comertul (p.82), sistemul bancar (p.83-84), transporturile (p.85), cultura si arta (p.84-86), invatamantul (p.86-87), literatura (p.87-90), presa (p.90-91), teatrul (p.92-93), muzica (p.94-95), dansul (p.96), arhitectura (p.97-99), sculptura (p. 100), pictura (p.100), problemele bisericesti (p. 101-102). Pentru sufletul nostru de cititori, merita parcurse paginile acestei incredibil de frumos alcatuite cartea basmului Enciclopediei, scurtele biografii ale colaboratorilor la prima Enciclopedie romaneasca (pp. 221-299) fiind un scurt manual de academism romanesc, discret si...enciclopedic.

O mentiune speciala pentru munca autorului acestui volum, la alcatuirea si publicarea lui, munca de Sisif vocational intr-o lume in care se ard puntile cu trecutul in speranta unui viitor indecis, el apara decis trecutul de dragul unui viitor fundamentat pe valori autentice. O arhiva sentimentala din care putem sa ne restartam nadejdile.