SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



"Vazand atatia morti, nu mi-a mai trebuit mancare"

Stiri din Sibiu: Administratie Adauga un comentariu »

Razboiul cel Mare sau Razboiul Natiunilor a fost numit in anii desfasurarii sale Primul Razboi Mondial. Era unul dintre cele mai sangeroase conflicte notate de istorie si s-a soldat cu peste16 milioane de morti si peste 20 de milioane de raniti. 

De razboi au fost afectati si romanii si teritoriile locuite de ei, iar aici, in Transilvania, razboiul a facut victime mai repede, regiunea fiind inclusa in Imperiul Austro-Ungar, tara ce a inceput razboiul. Conform enciclopediaromaniei.ro, intre 1 august 1914 si octombrie 1918, peste 650.000 romani ardeleni au plecat spre front, in unitati austro-ungare. La acest numar se adauga alti peste 34.000 romani care au fost incadrati la serviciile auxiliare, partea sedentara sau au fost mobilizati pe loc. Peste 80.000 au murit sau au fost dati disparuti pe campurile de lupta ale Europei; alti peste 60.000 au fost raniti ori s-au imbolnavit pe front. in urma lor au ramas, aproape 80.000 orfani si peste 38.000 vaduve.

Anul acesta se implineste un secol de la izbucnirea Primului Razboi Mondial, iar Tribuna va propune o incursiune in marturisirile sibienilor care au trait aceasta conflagratie sau in marturirisile celor care au trait zile de razboi in Sibiu.



Ioan Doican si un jurnal de front



Zeci de milioane de oameni au luptat in Primul Razboi Mondial, unii si-au pierdut viata, altii au supravietuit si s-au intors acasa fizic sanatosi sau cu diferite handicapuri. insa in minte si in inima, ororile vazute si traite in razboi nu s-au vindecat usor. O dovedesc insemnarile soldatilor de odinioara. Astfel de insemnari au ramas posteritatii si de la un sibian, plutonierul Ioan Doican din Racovita, care a trait intre anii 1884-1963. O parte din notitele sale de front au fost reproduse in monografia Racovita, de catre Cornel Lupea, autor al lucrarii monografice si posesor al Notes-ului lui Ioan Doican. Primele insemnari ale lui Ioan Doican, reproduse de Cornel Lupea, sunt din 15 mai 1915, iar ultimele citate din 14 noiembrie 1918. insemnarile de front pe care Cornel Lupea le reproduce in monografie nu sunt multe, dar sunt elocvente pentru viata de pe front, pentru modul in care razboiul a atins sufletul ostasului si pentru indemanarea in ale scrisului de care Ioan Doican a dat dovada.

Conform monografiei, Ioan Doican a fost inrolat in Regimentul 31 cezaro-craiesc de infanterie din Sibiu si a avut rang de plutonier. Ioan Doican s-a intors din razboi inapoi in satul lui, acolo unde, ca si inainte de razboi, a muncit ca "maistar " zidar si bardas. A fost primar al satului in anii 1922, 1924, 1928-1929, 1938 si 1941.



"Vajaie gloantele "



Doua dintre cele mai groaznice zile traite de Ioan Doican pe front s-au petrecut in 14 si 15 august 1915. Sub ploaia de gloante, plutonierul a vazut cum piereau camarazi si prieteni; pe unii avea sa ii identifice doar dimineata, caci noaptea, "din asa multime nu se putea sti cine e, ca era numai vaiete. Se auzea numai: vai, copii mei; altul: vai, nevasta mea!... Dar asa de multi morti au fost aici de nu biruia sa-i ingroape. Erau ficiorii trantiti ca znopii de secerisul unei holde bine!.. Cate gloante s-au varsat pe acel camp, care costa milioane de florini! Apoi cati oameni tineri a zdrobit in floarea vietii fiind! Apoi cate vaduve au ramas numai din aceasta zi de 14 spre 15 august! "

Macelul nu a ramas fara urmari in sufletul racoviteanului: " Desi mi-a fost foame, ca de ieri dela amiaza nu am mai mancat, vazand atatia morti, nu mi-a mai trebuit mancare. " in schimb, ore intregi a muncit alaturi de camarazi la ingroparea mortilor si sa le faca cruci prietenilor: "I-am facut o cruce lui Ion Calin fiind ca mi-a (fost) un bun cunoscut si prieten. M-a ajutat si Nicula Simion si cu lacrami in ochi

i-am pus-o la cap, zicand: "Dumnezeu sa-l odihneasca! "

Cinci zile mai tarziu, potopul de gloante se revarsa din nou asupra ostasilor: " Am cerut prin telefon 90 de care, ca sa duca pe cei care sunt greu raniti. Apoi cati au fost raniti usor sau prin maini, aceia (puteau) merge si pe jos. Apoi cati vor fi ramasi morti? "

Altadata, plutonierul a infruntat moartea in timpul serviciului divin. Pe 6 septembrie 1915, pe un camp s-au strans trei batalioane sa asculte serviciul religios, dar dupa nici zece minute, s-a pornit atacul inamic: "A venit bomba la vreo 30 de pasi de noi. Cand a explodat, a venit un vant din acela puternic, sa ma puie pe foale ". 11 bombe au fost aruncate dintr-un aeroplan, 15 feciori au fost ranti iar "pe un stab-feldwebel (plutonier-major- n.a.) l-a facut tot bucati. Cand o explodat, daraburi din el o aruncat in aer! "



"Sarmanii copii, mergeau desculti, dupa carute "



Dincolo de ororile traite in transee, dincolo de intamplari personale, Ioan Doican a consemnat destule randuri despre oamenii, lucrurile si faptele pe care razboiul i le-a scos in cale. De pilda, in orasul Pruszany, din Belarusul de azi, il cuprinde amaraciunea, caci intr-un oras pe care ei romanii l-au eliberat, la cantina nimeni nu au vrut sa le vanda slanina: "Dar nu au vrut sa ia bani de-ai nostri, numai nemtesti. Iar banii nostri sunt fara pret... Pentru orasul acesta noi am luptat- 31 regiment! Noi am scos pe rusi din el; cu multe vieti de ficiori jertfite am luat orasul ", scrie Ioan Doican in 29 septembrie 1915.

Cu amaraciunea omului care cunoaste greutatile vietii, priveste Ioan Doican si casele stricate ale civililor sau oamenii care trag caruta, caci calul le-a murit: "Am vazut si doua carute pe care le trageau barbatii si femeile, neavand cal, care s-a ostenit de drumul indelungat si a murit si asa, ei trageau caruta cu bagajul pe care il aveau, iar sarmanii copii, mergeau desculti, dupa carute. Of, cum de ranit sunt la inima, vazand in chin au ajuns si ei! "

De unde isi lua puterea de a merge mai departe? Din gandurile indreptate spre cei de acasa si din rarele momente de multumire sufleteasca. Asemenea momente au fost traite in 14 iulie si 5 septembrie 1915 si ambele se leaga de credinta si rugaciune: "Am mers intr-o biserica, intr-o comuna, care era chiar langa "svarmlinie". Era foarte frumos inauntru si erau si "organe", in "pod", sus. Am cantat si eu putin cu "organele" si rasuna foarte tare! Of! Doamne, cum am lacrimat, cugetand cand voi mai vedea si eu biserica noastra! "; "Astazi a fost duminica. Dimineata am ramas tot aici. A venit finul, Mohan, care a fost aproape de noi si am tinut amandoi laturghie si foarte bine mi-a parut! "



64 de eroi din Racovita



Ioan Doican a fost inrolat in Regimentul 31 cezaro-craiesc de infanterie din Sibiu, asemenea altor consateni. Altii au fost inrolati in Regimentele 30 si 32 infanterie, precum si in Regimentul 32 honvezi. Au ajuns sa lupte in Galitia, Polonia, Serbia, Italia, Albania si Franta, scrie Cornel Lupea. Ajuns pe frontul italian, Ioan Doican a dezertat din armata austro-ungara si a trecut in tabara italienilor si a Puterilor Antantei, alaturi de care Regatul Romaniei intrase in razboi.

Plutonierul Doican a supravietuit razboiului. Multi au fost insa consatenii lui care nu s-au mai intors, iar numele lor se regasesc pe Monumentul Eroilor Romani din Primul si Al Doilea Razboi Mondial. 46 de eroi romani cazuti in Primul Razboi sunt inscrisi aici, alte 18 nume ii amintesc pe eroii cazuti in al Doilea Razboi Mondial. Pe placa de marmura se afla, de asemenea, urmatorul mesaj: "Vesnica sa fie pomenirea eroilor din Racovita morti in Primul Razboi Mondial 1914-1918 si a soldatilor romani cazuti pentru intregirea neamului romanesc, pe hotarele comunei noastre in anul 1916. Caminul cultural "Astra" Racovita" .

Conform cimec.ro, site-ul oficial al Institutului de Memorie Culturala, in Primul Razboi Mondial au murit circa 335.000 de soldati romani, numar care impreuna cu populatia civila ucisa in timpul luptelor, reprezenta o zecime din populatia Romaniei. Mentionam ca, in conformitate cu Recens[mantul din 1912, Regatul Romaniei avea inainte de Primul Razboi Mondial o populatie de 7.234.919 locuitori. Aceeasi cifra de morti - 335.000- a fost raportata de Biroul Britanic de razboi si de Departamentul de Razboi al SUA.

Jurnalistul rus Vadim Erlikman estimeaza, intr-o carte din 2004, ca pierderile au fost mult mai mari pentru romani si Romania. Raportat la teritoriul de azi al Romaniei, deci incluzand Transilvania- parte a Imperiului Austro-Ungar in timpul acestei conflagratii - pierderile de vieti omenesti ar fi de 748.000 persoane, militari si civili.



Sursa foto: wikipedia.org
de Maria Spatariu


Med Elite



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate marti, 25 februarie 2014






Poza Zilei Sibiu - Festivalul Medieval Sibiu 2019

Festivalul Medieval Sibiu 2019
~ 08 aprilie 2020 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 26 august 2019 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 27 08 2019 08:17 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter