SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING



Vedete "mute" de Hollywood "made in Transilvania"

Stiri din Sibiu: Administratie Adauga un comentariu »

Sunetul a fost unul dintre marii distrugatori ai anilor 20-30, pentru ca multe dintre super starurile filmului mut au cazut in dizgratia publicului, dezamagit de inflexiunile vocii lor. Vocea nefiind singura vinovata...Pentru ca o buna parte dintre acesti actori n-au reusit sa se desprinda niciodata de stilul dramatic, super expresiv si exagerat care se cerea in filmul fara cuvinte. Doar pentru a se transforma in niste personaje mai naturale. Şi tocmai de aceea, nici nu stia D.W. Griffiths, unul dintre pionierii cinematografiei, cat adevar statea ascuns in propriile sale cuvinte: "Nu ne dorim acum si ar trebui sa nu vrem niciodata vocea umana in filmele noastre".

Filmul mut are o structura romantica, fascinanta, punand reflectorul pe oameni care si-au pastrat nealterata frumusetea si tineretea, pana astazi - Charlie Chaplin, Rudolph Valentino, Greta Garbo, Max Linder, Harold Lloyd, Douglas Fairbanks sau Lillian Gish, si care par veniti din alta lume. O lume care a rasarit in 28 decembrie 1895, cand Fratii Lumière au prezentat prima proiectie cinematografica cu filmul "La sortie d'usine Lumiére à Lyon" si care a apus in 1926, odata cu filmul-opera, "Don Juan ", care avea sunet si cu pelicula "Cantaretul de Jazz", din 1927.

Asadar o intreaga explozie de bucurie si apoi de dezamagire pe care au simtit-o si actorii transilvaneni, mai ales,



Un "vampir" celebru



Multi dintre artistii de film din acea vreme ne sunt astazi necunoscuti, dar exista totusi unul care nu s-a lasat colbuit: Béla Lugosi. Fiind recunoscut in industria cinematografica drept unul dintre cei mai cunoscuti "vampiri", actorul a ajuns de la Lugoj, unde in 1882 a plans pentru prima data la lume, pana departe, peste Ocean. Béla Lugosi este considerat maghiar, ca multi alti actori nascuti pe meleagurile Transilvaniei din acea vreme, el fiind cel care i-a insuflat viata Contelui Dracula din 1931. Cariera sa actoriceasca a inceput in cinematografia muta din Ungaria si Germania si s-a incheiat pe taramul Lumii Noi, unde, spre sfarsit a fost vedeta filmelor cu buget redus ale regizorului si producatorului Ed Wood.

Provenind dintr-o familie de etnie maghiara de la Lugoj, Béla Ferenc Dezső Blaskó cum a fost botezat actorul, a purtat cu el peste tot locul natal, inserandu-si Lugojul in numele de scena. Nu a fost strain nici de dramele primului razboi mondial, pe care l-a "gustat" din plin, prin intermediul gradului sau de colonel de infanterie in armata imperiala, apucandu-se de film inca din anii razboiului. Şi-a inceput cariera cinematografica in 1917 odata cu pelicula "Colonelul", in doi ani ajungand sa toarne 12 filme in Ungaria, intre care "Marsul nuptial" (1917) sau "Lulu" (1918). Dupa razboi drumul sau s-a intins spre Germania, unde a aparut in filme precum "Blestemul umanitatii" (1920), "Dans pe vulcan" (1920), "Hiponoza"s (1920) sau "Capul lui Janus" (1920), alegand sa plece in America, muncind pe un vapor de marfa. Aici, pare sa fi prins viata visul american al lui Béla Lugosi, in 1922 incepandu-si cariera pe Broadway, in "Macul rosu".

Primul sau film american a fost mut, pentru ca lumea era in epoca peliculelor fara cuvinte, melodrama "The Silent Command" ("Comanda tacuta") deschizand seria rolurilor sale mute jucate la New York, pentru ca in vara lui 1927 sa i se iveasca sansa de a-i da viata unui vampir sofisticat in productia de Broadway, "Dracula", pusa in scena dupa romanul lui Bram Stoker. Şi dupa ce, la inceputul anilor 30 a devenit cetatean american, a plecat la Hollywood unde a aparut in filme precum: "Prisoners" (Prizonierii) sau "The Thirteenth Chair" (Al 13-lea scaun).

Acestea nu au fost, insa, rolurile care i-au adus notorietatea, ci aparitia sa din "Dracula", unde, cu un machiaj minimalist si cu ajutorul accentului sau ciudat, a cunoscut un succes urias. De aici, cariera sa a continuat, Béla Lugosi interpretand roluri horror in pelicule precum: "Murders in the Rue Morgue" ("Crimele din strada Morgue"), "Island of the Lost Souls" ("Insula sufletelor pierdute"), "Son of Frankenstein" ("Fiul lui Frankestein"), White Zombie ("Zombie-ul alb"), Black Friday ("Vinerea neagra"s), care insa nu au repetat succesul mult asteptat.

Dupa ce a inceput sa joace in filme cu buget redus si s-a casatorit a cincea oara, Béla Lugosi a murit de atac de cord in 1956, in vila sa din Los Angeles. A fost inmormantat in costumul prea iubitului sau rol, Dracula.



Frumusetea blonda



Béla Lugosi nu a fost insa singurul actor al cinematografiei mute nascut in Transilvania, care s-a desprins din bratele anonimatului, ci si Maria Corda. Nascuta in 1898 la Deva, actrita a devenit un star al cinematografiei mute din Austria si Germania. Frumoasa si blonda, ea a fost favorita scenei maghiare prin intermediul spectacolelor epice regizate de sotul sau, Alexander Korda. Cariera sa a inceput, la fel ca si a celebrului "Conte Dracula" pe scenele teatrului ungar, in Budapesta, in primii ani ai primului razboi mondial, al carui sfarsit a trimis-o apoi in industria filmului. Casatoria cu regizorul Alexander Korda, din 1919 i-a adus roluri in peliculele regizate de el: "Trandafirul alb" (1919), "Ave Caesar!" (1919), "Numarul 111" (1919), mai tarziu urmandu-si sotul la Viena, unde s-a transformat apoi intr-un star al cinematografiei europene. Printre aparitiile sale cele mai impresionante sunt cele din filmele: "Samson si Dalila" (1922) sau "Regina sclava" (1924), dupa o alta serie de roluri speciale plecand cu sotul sau la Hollywood, via Berlin.

"The Private Life of Helen of Troy" ("Viata secreta a Elenei din Troia"), din 1927 i-a adus Mariei Corda succesul american, filmul fiind nominalizat pentru un premiu al Academiei de Film in 1928. Chiar daca si-a incercat norocul si in productiile de inceput ale filmului cu sunet, precum "Love and the Devil" ("Dragostea si diavolul") din 1929, actrita si-a incheiat cariera odata cu instalarea "domniei" sonore, din cauza limbii engleze pe care nu o stapanea. Chiar daca s-a intors in Europa, unde a turnat alte cateva filme, nu a ramas aici, pentru ca a trecut din nou oceanul, iar dupa divortul de Korda a parasit lumea filmului pentru totdeauna, in favoarea scrisului. Acesta a fost insa sfarsitul recunoasterii ei, in 1975 parasind lumea aceasta, in timp ce se afla in Elvetia, la Geneva.



Dragostea ei, teatrul



Targu Mures de astazi este orasul in care in 1898 s-a nascut o alta stea a cinematografiei mute, Anna Tõkés. Dupa ce s-a remarcat ca actrita pe scenele Budapestei, unde in 1925 avea angajamente cu Teatrul de Comedie si Teatrul National, in 1928 a plecat in America impreuna cu compania lui Oscar Beregi, cu speranta de a urma o cariera in film. Planurile i-au fost dejucate de acelasi "diabolic" sunet care a determinat-o sa se intoarca in Ungaria. Aici a incercat gustul cinematografiei mute, in pelicule precum "Smoke" ("Fumul") (1929), adevarata stralucire fiindu-i asigurata de scena Teatrului National din Budapesta, unde a ramas pana la moarte. Cu toate acestea, Anna Tõkés nu a renuntat cu totul la lumea filmului, avand aparitii in productii maghiare precum "Cafeneaua Moscova" din 1936, "Hotel Rasarit" din 1937 si in mai multe productii turnate dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Ultimul sau film a fost "Sfintii de gheata", trecand la cele vesnice, in 1966.



O tanara contesa



Tot transilvaneana a fost si Agnes Esterhazy, o actrita care s-a nascut in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, la Cluj Napoca. Stralucind ca actrita a cinematografiei mute, Agnes Esterhazy provenea dintr-o familie nobila din Ardeal, tatal sau fiind contele Josika von Branyitska. Tanara nu a ramas, insa, in orasul natal, pentru ca dupa anii primului razboi mondial a plecat la Budapesta, unde si-a inceput cariera de actrita. Nu a durat mult pana cand a intrat si in industria filmului, in 1920, trei ani mai tarziu plecand la Viena, iar apoi la Berlin, capitala filmului european din acea vreme. Aici a avut roluri in productii precum "Doi oameni" in 1924, "Strada nefericirii" in 1925 care le avea in rolurile principale pe Asta Nielsen si pe tanara Greta Garbo.

Actrita venita din Transilvania nu s-a gandit niciodata sa-si incerce cariera la Hollywood, parasind lumea viilor in anii 50.


Med Elite



Ai ceva de comentat ?

Da o nota acestei stiri ( mai mare, mai buna ) :

1

2

3

4

5




Alte stiri adaugate marti, 13 noiembrie 2012






Poza Zilei Sibiu - Raliul Sibiului 2020

Raliul Sibiului 2020
~ 24 septembrie 2020 ~
2003  2004  2005  2006  2007  2008   2009  2010  2011  2012  2013  2014

Tur Virtual in Sibiu
Tur Virtual in Sibiu
( actualizat in 18 05 2010 08:39 )
Poze din Sibiu
Poze din Sibiu
( actualizat in 17 august 2020 )
Loading
Atractii turistice
Atractii turistice
( actualizat in 26 11 2012 09:17 )
Sibiu Video
( actualizat in 17 08 2020 11:43 )
Autostrada A1 / AERIAL VIDEO / Lotul 1 (km 0 - 24) Autostrada A1 / AERIAL / Lotul 4 - Viaduct SacelAutostrada A1 / Lotul 4 / Saliste - Sibiu / ON-ROADInaugurarea podurilor din Cartierul TineretuluiSibiu Rally Show 2013 Aerial VideoTargul de Craciun Sibiu 2013 / Aerial video by Ovidiu Sopa Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului / Muzeul Astra / PREVIEWPiata Unirii din Sibiu - noaptea (Aerial video) Sibiu by night (preview) / Aerial Video
Evenimente in Sibiu
Evenimente in Sibiu
( actualizat in 02 iulie 2019 )
Loading
 

Like Us on Facebook Follow Us on Twitter