Turnul Portii Cisnadiei

Locul unde acum mai bine de 500 de ani trona un turn falnic de fortificaţie, astăzi cel mai sigur veţi găsi maşini parcate. În capătul bulevardului Bălcescu, în colţ cu strada Tribunei, la mijlocul secolului al XV-lea Turnul Porţii Cisnădiei aparţinea breslei măcelarilor. Distrus în secolul al XIX-lea, acesta ar urma să renască din beton şi sticlă undeva prin 2008 pentru a fi casă primitoare pentru o altă breaslă contemporană, cea a artiştilor.

După asediul otoman din anul 1453 se construieşte cea de-a patra centură de fortificaţie, ultima, care cuprinde şi "oraşul de jos". Astfel, în 1457, porţile oraşului sunt repartizate breslelor în scopul apărării. Poarta Cisnădiei revine breslei măcelarilor. Practic, astfel măcelarilor li se recunoaşte puterea, pentru că doar asociaţiile înstărite şi bine organizate, capabile să întreţină un sistem de fortificaţie primeau o asemenea onoare şi responsabilitate.Tot atunci, Poarta Turnului este dată breslei croitorilor, Poarta Ocnei, breslei cizmarilor iar Poarta Elisabeta - breslei cojocarilor.

Cronicile oraşului povestesc că în anul 1594, pe 27 iunie, un trăznet transformă în ruine Poarta Cisnădiei pentru a fi reclădită în acelaşi an. Istoria turnului e marcată de numeroase asedii organizate de turci, principi maghiari sau domni ai Ţării Româneşti. Până în secolul al XIX-lea când e distrus, Turnul Porţii Cisnădiei a fost un simbol al oraşului şi al rezistenţei acestuia împotriva inamicilor. În plus, a fost considerat o marcă a hărniciei şi destoiniciei celor care l-au ridicat şi l-au apărat. Măcelarii sunt pomeniţi astfel în numeroase pasaje din cronicile Sibiului. De exemplu, în 1694, comunitatea oraşului hotărăşte ca zidul cetăţii de pe porţiunea dintre ocupată de măcelari şi Turnul Sării să fie întreţinut de proprietarii care şi-au construit case pe zidul oraşului. Strada Valea Mare, constituia până în secolul al XVI-lea o parcelă, sau mai bine zis o zonă verde, neconstruită în care se desfăşura târgul de vite iar din secolul XVII acesta este reamplasat la Poarta Cisnădiei “după voinţa breslei măcelarilor”. De aici rezultă fostul nume al străzii Victor Tordoşanu, şi anume Kalbergasse (Strada Viţeilor) căci aici se ţineau odinioară târgurile de vite.

Planurile municipalităţii sibiene sunt ca anul acesta sau în 2008 să se reclădească acest vechi simbol al oraşului. Noul turn ar urma să fie amplasat exact pe vechea locaţie. Săpăturile arheologice au fost realizate încă din 2006, atunci când zona a fost decopertată. Ideea noii construcţii este de a îmbinăra trecutul cu modernul. După ce arheologii au facut săpături şi cercetări, primăria a astupat provizoriu groapa şi a organizat un concurs de idei, pentru noul turn. Doar două oferte ale arhitecţilor au fost înscrise la finele lui 2006 în concurs şi nici una nu a fost agreată. Astfel, licitaţia va fi realuată, cel mai probabil în 2007.

Ca şi concepţie, noul Turn al Cisnădiei ar urma să aibă o sală de expoziţii, o cafenea şi un punct de informare pentru turişti şi să fie dotat cu lift. Mai mult, s-a propus ca o parte a turnului să fie executată din zidarie, să se păstreze silueta originală, iar parterul să fie circulabil, să se poată trece pe sub turn, ca şi pe sub vechea poartă. Vechiul Turn al măcelarilor ar preda astfel ştafeta noii construcţii care ar urma să fie folosită de actuala breaslă a artiştilor.

Discuta pe forum despre Turnul Portii Cisnadiei.