Parcelarea terenului pe care trebuia sa se construiasca citadela, va face ca unele terenuri sa fie preluate de comunitatea romano – catolica. Aceasta va intui necesitatea existentei unui lacas de cult intr-un loc unde multi dintre locuitori erau nou veniti de origine austriaca sau maghiara, cu totii catolici. Viitorul cartier Josefin, se va organiza dupa diferite elemente socio – economice, astfel creandu-se doua nuclee: unul german in partea de nord a terenului si unul romanesc in partea opusa a acestui teren.
Lacasul de cult care va fi edificat, va apartine calugaritelor franciscane. Ele vor reveni in orasul Sibiu, acestea avand un convent in perioada medievala, in interiorul cetatii, Reforma ducand la izgonirea acestora odata cu celelalte ordine calugaresti.
Inaugurarea acestei manastiri se va face in 1 mai 1864 intr-un cadru festiv. Cu timpul aici se va organiza un seminar catolic infiintat de Lajos Brilinski. Parcela este cumparata pe muchia citadelei unde se realiza accesul catre interiorul proiectatei fortificatii. in 1895 – 1896 se va finaliza si construirea bisericii acestui convent.
Fantana a fost construita la initiativa Magistratului sibian si amplasata in 1905, in aceasta piateta, nascuta dintr-o curioasa parcelare a terenului. Aceasta piateta s-a nascut prin retragerea aliniamentului drept al strazii, odata cu impingerea celuilalt aliniament spre interiorul strazii, obligand astfel ca strada sa fie deviata.
Corpul fantanii este format dintr-un bazin, cu baza superioara realizata in piatra, la fel ca intreaga fantana.
in mijlocul acestui bazin se ridica statuia unei femei imbracate dupa moda romana cu pruncul. Soclul este poligonal, avand forma unui turn de cetate. Femeia este realizata sezand pe un grup de pietre, modul in care cade rochia fiind elementul ce da miscare acestei sculpturi. Ea tine in mana stanga o cupa din care tasneste apa. Copilul este realizat nud ca un simbol al puritatii. Razvan Pop, istoric
de Teodor BOANTA
Mai 2024
