Cei mai incapabili primari

Interesaţi-vă la primăria din localitatea dumneavoastră - dacă alesul comunităţii cu echipa sa nu au depus, pană acum, niciun proiect pentru a obţine finanţări europene, pană prin 2015 veţi putea uita de lucrări europene in faţa casei dumneavoastră.

Cei din Miercurea Sibiului sunt in această situaţie.
"Că se cam inchide la paine", o poate vedea oricine aruncă o privire peste Caietul surselor de finanţare realizat de Agenţie pentru dezvoltare regională (ADR) Centru. Cele mai interesante şi stringente domenii de finanţare, cum ar fi reabilitarea infrastructurii sau fondurile de mediu, sunt inchise - proiectele depuse deja solicită fonduri de şase, şapte ori mai mari decat cele aflate la dispoziţie.

Fonduri pe domenii neinteresante

E adevărat că, după cum spune şi Simion Creţu, directorul ADR Centru, mai sunt fonduri care ar putea fi accesate. Dar pentru care nimeni nu a aplicat pană acum pentru că ghidul de eligibilitate impiedică un astfel de demers. Exemplu - banii alocaţi pentru decontaminarea şi reintegrarea in circuitul public a siturilor industriale. "Păi, cum să solicit eu fonduri pentru astfel de situri industriale, cand acestea nu se află in proprietatea municipalităţii? E imposibil!".
"Mai sunt resurse pe creşterea capacităţii administrative. Trebuit văzut. Administraţia judeţului Sibiu s-a descurcat bine la atragerea de fonduri, precum şi oraşe de genul Sibiului, Mediaşului, Agnitei, Săliştii, Cisnădiei sau Avrigului. Asta ca să citez din memorie", spune Simion Creţu, directorul ADR.
Cele mai mari fonduri europene la dispoziţie au fost alocate prin Programul Operaţional Regional, lansat in 2007 tocmai la Sibiu, pe atunci Capitală culturală europeană. De atunci, primarii descurcăreţi au reuşit să obţină bani utili. Ceilalţi, vor avea de aşteptat. "Mă aştept la o relocare a fondurilor, dar in ce sens? intre sumele bugetate pentru fiecare proiect şi cele accesate in urma licitaţiilor rezultă intotdeauna o diferenţă. Prin licitaţii se face economie. De aici vor rezulta anumite sume, dar care nu o să fie atat de importante incat să schimbe mult soluţia", spune Valentin Păun, directorul firmei de consultanţă in domeniul accesării fondurilor europene GPA Bussiness Management. Potrivit lui, şansele ca alte programe de finanţare europeană pentru Romania să mai apară sunt destul de indepărtate. "POR se va incheia in 2013. Proiectele finanţate in cadrul acestui program trebuie finalizate cel mai tarziu in 2015. Ce se va intampla in această perioadă 2013 - 2015 nu ştiu. Dar Romania va trebui să mai beneficieze de fonduri europene - nu vom termina pană atunci cu dezvoltarea durabilă şi coeziunea Romaniei", adaugă Valentin Păun.

OraÅŸele triste

Administraţia din Miercurea Sibiului nu a reuşit să atragă niciun cent din fonduri europene. Nici măcar nu a incercat - nu exista o echipă de redactare a proiectelor. "De anul acesta am alocat nişte bani pentru studii de fezabilitate", asigură, in ceasul al 12 şi un sfert primarul Ioan Troancă. intrebat de proiectul de buget pe 2010, primarul nu ştie să dea cifre din memorie. "Să vedem mai intai bugetul la nivel naţional. Cum, să vă spun bugetul executat pe 2009? Nu vreţi mai bine să vorbim luni?".
Nici la Dumbrăveni situaţia nu este tocmai fericită. Dar, măcar, există un proiect, chiar dacă nu neapărat pe fonduri europene - cel de construire a unei baze sportive. Fonduri europene sunt alocate pentru canalizare şi reţeaua de apă a oraşului, dar acest proiect este unul regional, cel al Asociaţiei Apa Tarnavei Mari, in care şi Dumbrăveniul se regăseşte datorită poziţionării geografice. Anul acesta, insă, cei din Dumbrăveni vor să scoată cu mana lor bani din fondurile UE. "Vrem să solicităm fonduri pentru spaţiile verzi. Deci, o să se lucreze un pic prin Dumbrăveni, cu canalizarea aceasta o să se sape mult. E bine să refacem şi spaţiile verzi", spune Mircea Dobreanu, viceprimarul din Dumbrăveni.

Agnita, celălalt exemplu

Cel mai bun an financiar pentru oraşul Agnita a fost 2009. Veniturile proprii la bugetul local au fost de aproximativ 1,52 milioane de euro. Pană acum, administraţia din Agnita a depus proiecte şi obţinut finanţări europene de peste şapte milioane de euro. Două dintre aceste proiecte sunt deja incheiate - proiectul pilot privind gestionarea deşeurilor, in valoare de 650.000 de euro, şi proiectul social Casa Seniorilor, in valoare de 220.000 de euro. Cel mai mare pentru care s-a obţinut finanţarea este cel pentru reabilitarea şi modernizarea arterei principale a oraşului - şase milioane de euro. "Mai avem un proiect aprobat, pentru care aşteptăm finanţare la redistribuire. Este vorba de Agnita Medievală, cu mai multe componente - reabilitarea de străzi, clădiri şi crearea unui Muzeu. Valoarea acestui proiect este de 4,9 milioane de euro", spune Radu Curcean, primarul din Agnita. Pentru a ajunge la aceste performanţe, primul proiect depus de administraţia condusă de Curcean a fost inregistrat in decembrie 2004, iar primii bani au venit in 2005.

Sibiul aşteaptă 15 milioane de euro

Sibiul a beneficiat de mai multe finanţări europene pană acum, dintre care cea mai mare este cea acordată prin ISPA pentru reabilitarea sistemului de apă şi canalizare, inclusiv a uzinei de apă şi a staţiei de filtrare. Cel mai recent proiect este legat de Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, pe baza căruia vor fi obţinuţi prin POR aproape 15 milioane de euro. Banii au fost alocaţi Sibiului in urma desemnării acestuia "pol urban de creştere". in principal, banii vor avea drept destinaţie o serie de proiecte care "să reducă discrepanţele dintre Oraşul de Jos şi Oraşul de Jos".