Un ghiocels Un martisors Un Cod al Muncii nou nouts Haideti, curaj, muscati din masurile de primavara pe care le-au pregatit bucataresele specializate in condimentat existenta romanului! Poate pentru ca martisoarele kitschoase si ghioceii degerati devin elemente desuete ne-am pricopsit cu un cadou tipator la inceput de primavara, un Cod al Muncii controversat, prins cu snurulet alb - rosu, usor destramat. Dupa ce i s-au impletit cositele si i s-a brodat ambalajul, Codul Muncii a fost trimis catre Parlament, unde, probabil, va trece si peste ultimul hop. Cum e si firesc, parerile legate de noua forma a Codului Muncii sunt impartite: angajatorii sunt cat de cat multumiti, in timp ce sindicalistii bat toba ca sunt nedreptatiti. Dintre noile reglementari se remarca posibilitatea cresterii perioadei de proba a unui angajat, posibilitatea suspendarii contractului celor ce participa la proteste, prelungirea perioadei de preaviz si altele. Uitandu-te peste noile masuri, ascultandu-i pe sindicalisti, esti tentat sa judeci noul Cod al Muncii din perspectiva gandului rau pus angajatului, din prisma lectiilor de citire din copilarie, in care ni se vorbea despre burghezia care exploata proletariatul. E limpede ca exista niste reglementari care dezavantajeaza angajatul, doar ca el, angajatul roman, in buna parte, e departe de a fi un model de urmat. Noul Cod va afecta deopotriva angajatul constiincios si pe cel obisnuit sa traga mata de coada. Din pacate pentru primul, masurile despre care vorbeam ii vor face viata putin mai grea; cea de-a doua categorie e prevazuta de la mama natura cu o mare doza de miserupism, incat nu va fi atat de deranjata de ceea ce-au picurat in noua lege capabilii ei fauritori. Cu siguranta, da bine sa tipi in gura mare ca angajatul, bietul de el, e transformat, odata cu aceste reglementari, in sclav. O fi dand bine, dar nu e chiar asa. Am mai facut referire in aceasta rubrica la felul in care multi concetateni percep munca sau, mai bine zis, felul in care n-o percep. Åžtiu ca suna "burghez", "exploatator" pentru unii cu mintea ingusta ceea ce spun, dar a plange de mila unora care se trezesc in fiecare dimineata cu intrebarea "Cum sa mai fentez azi serviciuls" e calea cea mai sigura catre faliment. Dincolo de rotitele pilelor care se invart ca unse in sistemul public, cred ca in firmele private angajatorul are tot interesul sa-si pastreze angajatii care dau randament, ceea ce ma face sa cred ca cei bine pregatiti n-au motive sa-si faca griji. A, ca prea - disecatele reglementari pot fi calea spre abuz a unor angajatori ce abdica de la principiile civilizate de pe piata muncii, e alta poveste; care poveste s-ar fi consumat cu sau fara noutatile din proaspatul Cod. Repet: da foarte bine sa tii cu cei multi, cu cei despre care se spune ca sunt napastuiti. Cu siguranta, noul Cod al Muncii nu e perfect, dar multi dintre cei carora li se aplica sunt lipsiti de atitudinea unui angajat responsabil, care constientizeaza ca pentru a fi remunerat pe masura asteptarilor, trebuie sa presteze intr-un raport corect. in fine, dincolo de plusurile si hibele pe care le are, acest act are o mare calitate: reuseste sa intretina flacara razboiului politic.
de Dragos Bako
Mai 2024
