Din pacate, frumoasa vedere a noului restaurant sibian Belvedere nu am putut sa o savurez pe deplin: afara era frig si terasa restaurantului lui Cris
tian Bicher - cum care Bichers Pedelistul, cel cu (p)Aritonul, cel cu baschetul – era inchisa in a doua parte a saptamanii trecute. Dar nu e mare bai. Atmosfera dinauntru e placuta.
Lumina multa si curata. Linistitoare chiar, un pic surprinzator avand in vedere ca restaurantul lui Bicher are o forma larga de L, ceea ce contrasteaza un pic cu ideea de intimitate relaxanta.
Fiind restaurantului Bicher sa nu fiti mirati daca veti da pe acolo de Vulc – cum care Vulcs Mircea Vulc, cel cu baschetul si dezastrul din ultimele sezoane. Cu unul - doi prieteni la masa, ii veti trece cu auzul lui nenea Vulc una-doua injuraturi scapate despre alti antrenori, alti sportivi, alte situatii pe care le discuta la masa lui.
Cum restaurantul e cam gol – sau poate am nimerit eu o zi mai proasta – ospatarii corect imbracati te vor aborda rapid si elegant. Nici picolo nu va lasa ca in scrumiera de fumator sa ti se adune prea mult scrum.
Din meniu, Belvedere incearca sa impresioneze cu fructe de mare, cu peste, multa influenta de la fratii nostri cizma... aaa... din Italia. Sincer, nu am indraznit sa ma avant la scoicile cu icre uscate sau la puiul de caracatita cu sos rosu (pe caracatita am jurat ca nu mai pun furculita de acum zece ani). Am sarit si peste sepia cu mazare (vorba aia, ce mi-e caracatita, ce mi-e sepies) si am adastat, ardeleneste, la un clasic pui cu smantana.
N-am apucat sa remarc bine ca la toaleta nu mai erau prosoape de hartie si nici sa verific pe telefon cat de jos a terminat CSU (asta in cazul in care imi cerea nea Vulc parerea), ca portia comandata era deja pe masa. Cum eram singurul client care manca, nu cred ca il inghesuisem oricum pe bucatar. Puiul ca puiul – nici prea moale, nici prea tare, nici sa il tai cu furculita, dar nici sa simti ca mesteci a paguba. De fapt, de ce sa fiu meschin: chiar a fost corect gatit, iar portia a fost inspre una decenta.
Tiramisu comandat apoi pe fuga nu mi-a dat senzatia aia lasata de mascarpone de la mama ei – probabil era de la cea de-a doua Cola comandata -, iar peste praful extrem de fin de cacao nu se prea simteau urme de ciocolata. Detalii, dara...
Una peste alta, preturile de pe nota sunt cele comune, poate putin peste – de la banala formula cinci lei racoritoarea, la de asteptata suma de 23 de lei pentru puiul cu smantana si ciuperci. Cu tot cu prajitura de la final, 42 de lei nota finala, pentru o singura persoana grabita. Concluzia e clara: chiar merita.
Calutul Cabral